Cum se selectează un sistem de alimentare cu oxigen pentru azilul de bătrâni?

Casele de bătrâni găzduiesc în principal persoane vârstnice sau pacienți cu dizabilități, semi-handicapți în perioada de recuperare. Datorită funcției respiratorii slăbite, bolilor cardiopulmonare subiacente sau nevoilor de recuperare post-recuperare, aceste grupuri necesită adesea o terapie de bază continuă pe termen lung, cum ar fi atenuarea simptomelor de hipoxie cauzate de insuficiența respiratorie și îmbunătățirea nivelului scăzut de oxigen din sânge din cauza disfuncției cardiopulmonare. Între timp, personalul de îngrijire este împovărat cu sarcini grele de îngrijire zilnică și au timp și energie limitate, impunând cerințe mai mari pentru echipamentele de alimentare cu oxigen în termeni de „ușurință de operare”, „întreținere redusă” și „stabilitate”.

Pe baza acestor nevoi practice, se recomanda prioritizarea unitatilor de generare a oxigenului cu site moleculare de dimensiuni medii cu o capacitate de producere a oxigenului de 8-20 m³/h, combinate cu un sistem centralizat de alimentare cu oxigen. Această configurație furnizează oxigen direct către fiecare pat de alăptare prin conducte, eliminând necesitatea manipulării frecvente a buteliilor de oxigen. Nu numai că reduce volumul de muncă suplimentar al personalului de îngrijire, dar evită și riscurile de coliziune pentru vârstnici sau pacienți cauzate de mutarea echipamentului de alimentare cu oxigen, satisfacând în același timp necesarul de oxigen simultan al mai multor paturi.

Trei aspecte cheie trebuie concentrate asupra performanței echipamentului: În primul rând, stabilitatea operațională pe termen lung — unitatea trebuie să suporte funcționarea continuă fără defecte timp de ≥24 de ore pentru a preveni întreruperile terapiei cu oxigen din cauza opririi echipamentului și pentru a asigura siguranța persoanelor în vârstă. În al doilea rând, ciclurile de întreținere extinse — consumabilele de bază (de exemplu, filtre de aer, elemente de filtrare de precizie) ar trebui să aibă un ciclu de înlocuire de ≥3 luni, reducând frecvența dezasamblarii și întreținerii și ușurând presiunea de gestionare a echipamentelor asupra personalului medical. În al treilea rând, funcționare inteligentă și ușor de utilizat — echipamentul trebuie să fie echipat cu funcții de monitorizare în timp real pentru concentrația de oxigen și presiunea de ieșire, permițând personalului medical să urmărească cu ușurință starea acestuia. Pașii de operare ar trebui simplificați (de exemplu, pornire cu un singur clic, reglare a debitului de oxigen de tip buton), permițând utilizarea fără pregătire profesională. În plus, se recomandă asistența de alarmă anormală de la distanță (de exemplu, conectarea la un dispozitiv de alarmă sonoră și vizuală la stația de îngrijire), asigurându-se că personalul de asistentă poate detecta și rezolva cu promptitudine probleme precum concentrația substandard sau presiunea anormală, sporind și mai mult siguranța terapiei cu oxigen..